Ministrul turismului, Elena Udrea, insista pe promovarea ecoturismului prin utilizarea transportului cu caruta trasa de cai, o alternativa la stadiul rudimentar al infrastructurii rutiere din anumite zone turistice din România.

Aflata ieri in zona turistica Padina – Pestera, judetul Dâmbovita, Udrea a declarat ca ar fi fost mai potrivit daca ar fi venit cu ATV-ul sau cu caruta, cu toate ca a parcurs drumul cu masina de teren a Prefecturii Dâmbovita. „E greu sa vii pe drumul acesta. Daca ne gândim la agroturism si ecoturism e placut sa traiesti asa o experienta, sa mergi cu caruta, dar nu pe un drum atât de lung ca acesta si pentru un proiect asa cum este aici. Trebuie reparat drumul în primul rând. Stadiul rudimentar al infrastructurii poate fi un avantaj. Putem porni de la acest stadiu, oarecum înapoiat, si putem crea o zona turistica pretabila la ecoturism”, a spus Elena Udrea, citata de Mediafax. Aceasta a afirmat ca zona Padina - Pestera este foarte potrivita pentru ecoturism, turismul de observare a animalelor si ciclo-turism. „Turistii pot veni aici pentru o multime de lucruri pe care sa le traiasca într-un mod în care nu o pot face în alta parte. Privelistea, faptul ca pot face turism de observare a animalelor, sunt specii rare de pasari, de flori, se poate pescui. Se poate merge cu ATV-ul, se poate face ciclo-turism în aceasta zona. Înteleg ca exista un proiect ca în Parcul National Bucegi sa se faca un traseu de ciclo-turism. Cred ca trebuie sa ne orientam spre ecoturism, spre turismul în masa” a mai spus Udrea.
De altfel, ministrul turismului a declarat ca va sprijini cu promovare si cu bani din bugetul Ministerului un proiect al autoritatilor locale din Dâmbovita, care prevede construirea unei statiuni turistice în zona. Valoarea totala a proiectului este de circa 200 milioane de euro. În ceea ce priveste infrastructura, este prevazuta deschiderea accesului auto prin drumul Moroieni - Moeciu si Paduchiosu - Babele.
„Proiectul acesta trebuie sa demareze cât mai repede. Ne trebuie o alternativa la Valea Prahovei. Ministerul are finantare pentru dezvoltarea zonelor de schi din Carpati, dar când am facut lista cu proiectele pe care le sprijinim nu am stiut de existenta acestui proiect, însa îl vom introduce în aceasta lista”, a afirmat ministrul. Proiectul presupune construirea mai multor pârtii de schi, piscine, stranduri, terenuri pentru sporturi de iarna, capacitati de trasport pe cablu, parcari, instalatii de apa si tunuri de zapada, precum si capacitati de cazare si infrastructura rutiera.

„Pastele in Bucovina” a relansat turismul in zona
Presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, ieri, ca programul „Paste în Bucovina” a fost un succes si ca astfel a fost relansat turismul în zona. Potrivit operatorilor de turism din judet, în perioada 10 - 20 aprilie s-au înregistrat aproximativ 28.000 de turisti, afluxul mai mare fiind în zilele de Paste. Cele mai aglomerate zone au fost: Sucevita, Gura Humorului, Vama si Putna. Turistii au fost cazati atât la pensiuni si hoteluri, cât si la rude sau prieteni. Potrivit lui Flutur, 15% dintre turisti au venit din Germania, Austria, Grecia, Elvetia si Spania.

Dintre cele peste 12.000 de peşteri din ţara noastră numai câteva sunt protejate prin lege, din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul vizitatorilor este necontrolat, iar multe caverne au ajuns ca nişte gropi de gunoi. Peşterile din Parcul Natural Apuseni vor beneficia de fonduri europene prin intermediul unui proiect ce aparţine centrului de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca.

A opta parte din rezervaţiile naturale şi monumentele naturii din ţara noastră este reprezentată de peşteri care, odată distruse, la fel ca şi pădurile nu se mai pot reface nici în sute de ani.

Peşterile s-au format în condiţii de climă care astăzi nu mai există pe planeta noastră şi orice agresiune asupra lor poate duce la modificări ireversibile.

Statul român a emis în anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document în care peşterile sunt tratate distinct, într-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite să le protejeze şi să le conseve.

Dar de la lege până la respectarea ei este cale lungă, dovadă stând mormanele de gunoaie ce se strâng în peşterile din Munţii Apuseni, şi nu numai.

Gropi de gunoi, instalate în subteran

În multe ţări din lume există peşteri în care este permis accesul vizitatorilor, dar există anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numărului de vizite, caz în care administratorul peşterii trebuie să facă un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului subteran.

Dar, în România, dintre cele peste 12.000 de peşteri numai câteva sunt strict protejate şi acelea din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul este liber şi nelimitat, se fac grătare la gura peşterilor sau multe dintre ele sunt transformate în gropi de gunoi.

Resturile menajere şi reziduurile industriale infestează pânza freatică, galeriile subterane sunt afumate de torţe improvizate, substanţele corozive din bateriile aruncate la întâmplare se infiltrează în sol, iar fauna specifică este distrusă sau braconată.

Anul trecut, speologii au coborât în peştera Câmpeneasa din judeţul Bihor, unde se află cea mai înaltă cascadă subterană din România, şi au filmat dozele de bere şi sticlele de plastic, împrăştiate peste tot.

Aruncate de la 45 de metri înălţime, peturile erau prinse de pereţii peşterii şi chiar de tavan.

Gunoaiele din peştera Câmpeneasa., judeţul Bihor, au fost adunate de salvamontişti

Bani europeni pentru peşterile din Bihor

Centrul de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca a obţinut însă, de curând, bani europeni pentru peşterile din Apuseni, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

Proiectul prevede protejarea Gheţarului de la Scărişoara şi a Peşterii Urşilor din judeţul Bihor. De cei 1,2 milioane de euro care vor veni prin acest program vor beneficia şi alte 35 de peşteri mai mici.

Programul presupune cartografierea siturilor amintite, un film documentar de promovare, un plan de intervenţie în caz de accidente şi echiparea cu sisteme noi de coborâre în subteran.

Una dintre peşterile din România care beneficiază de un regim special este şi Topolniţa, situată la 31 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Poate fi vizitată o dată pe an, primăvara.

Peştera Topolniţa face parte din geoparcul “Platoul Mehedinţi”, iar expediţiile destinate turiştilor se organizează pe galeria Racoviţă, ce are o lungime de 1.600 de metri.

Această peşteră este a doua din ţară ca mărime şi a 17-a din lume, iar cercetătorii au descoperit aici urmele unei civilizaţii neolitice.

În judeţul Gorj sunt peste două mii de peşteri, iar una dintre cele mai frumoase este cea de la Polovragi, situată pe Cheile Olteţului.Venitul anual obţinut de pe urma Peşterii Polovragi este de 24.300 de lei.

Turiştii pot intra în subteran doar vinerea, sâmbăta şi duminica, în grupuri de minimum cinci persoane. Preţurile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zărite chiar de la intrarea în peşteră. Vara, liliecii zboară şi în pădurile din împrejurimi.

Unităţile turistice care au o capacitate de cazare de până la 40 de camere şi care oferă servicii ecologice ar putea fi scutite de plata impozitului pe venit sau profit pe o perioadă de 10 ani, se arată într-un proiect de lege depus la Camera Deputaţilor.

Propunerea, înaintată de către deputaţii liberali Lucia Varga şi Cristian Burlacu, prevede reducerea cotei TVA, până la 9 %, pentru aceleaşi unităţi de cazare.

Pentru a primi eticheta verde, operatorii trebuie să îndeplinească trei criterii dintr-un total de şase. Printre acestea se regăsesc utilizarea energiei alternative, a becurilor ecologice în cadrul locaţiei turistice, folosirea detergenţilor ecologici, dar şi promovarea produselor tradiţionale româneşti ecologice.

Noul proiect modifică directiva europeană din domeniu, introdusă în legislaţia românească în urmă cu patru ani, dar care nu prevede stimulente pentru operatorii din turism care vor să presteze servicii ecologice.

În cazul în care proiectul va trece de votul Parlamentului, în maximum 45 de zile de la data comunicării în Monitorul Oficial al României, Ministerul Turismului este nevoit să modifice normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică.

Singurul hotel eco se află în staţiunea Saturn

La jumătatea lunii iulie a anului trecut, hotelul Saturn din staţiunea cu acelaşi nume de pe malul Mării Negre a fost prima unitate de cazare care a primit din partea conducerii ministerului de resort de la acea vreme, eticheta ecologică europeană pentru serviciile turistice oferite. Este singurul hotel din România care poate folosi această etichetă ecologică.

Dintr-un total de 84 de criterii obligatorii şi facultative, locaţia de la malul mării a îndeplinit 37 de cerinţe obligatorii şi alte 21 facultative.

Criteriile se axează pe reducerea consumului de energie electrică şi de apă, folosirea redusă a substanţelor chimice şi pe colectarea selectivă a deşeurilor.